04 Dental Tribune Romanian Edition | 1/2016 OPINION Succesul în stomatologia estetică de- pinde de biologie, funcție și meca- nică; stomatologia estetică nu poate exista independent. Dental Tribune International a avut ocazia să vor- bească cu Dr. Pascal Magne, un speci- alist în stomatologia estetică, lector, autor a numeroase articole clinice și de cercetare, precum și autor al bi- ne-cunoscutei cărți Bonded Porcelain Restorations (Restaurări din porțe- lan lipite adeziv) și conferențiar la University of Southern California din Los Angeles, unde predă stomatolo- gia estetică în cadrul Don and Sybil Harrington Foundation, informând despre cele mai recente tendințe în stomatologia restaurativă modernă la a 12-a Conferință Științifică Anu- ală a Academiei Poloneze de Stoma- tologie Estetică și Artă Orală care a avut loc în iunie 2013 în Sopot, Polo- nia. DentalTribune International: Dr. Magne, ați creat un program de instruire im- presionant în domeniul stomatologiei estetice restaurative și ați devenit unul dintre cele mai reputați lectori privind acest subiect. Care este filo- zofia care stă la baza succesului dvs.? Dr. Pascal Magne: Eu cred că, în primul rând, succesul trebuie definit. Succesul la locul de muncă, succesul în viață, succesul personal? De multe ori, succesul profesional a fost obținut prin sacrificiu de natură personală. Mai poate fi considerat succes? Cred cu tărie în ceea ce eu numesc „succes echi- librat”, ceea ce înseamnă că cele mai importante valori, cum ar fi spiritualita- tea și familia, sunt păstrate. Cred, de asemenea, în mentorat. Sfatul meu pentru tinerii colegi este de a alege un mentor (sau mai mulți), un fel de părinte stomatolog. Știu că nu este ușor să găsești o asemenea persoană, dar merită căutat. În cariera mea am fost binecuvântat cu trei mentori, mentorul pentru clinică, prof. Urs Belser (Univer- sitatea din Geneva); mentorul pentru cercetare, Prof. William Douglas (Uni- versitatea din Minnesota) și mentorul pentru tehnica dentară, fratele meu Michel (Universitatea „Vieții”) Desigur, nimic din acestea nu ar fi fost posibil fără mentorul meu cel mai important, Domnul Iisus și mă rog să primesc inspirația lui în fiecare zi. Unul din citatele mele preferate este Proverbul 16:9: „Inima omului se gîn- deşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii”. Care sunt conceptele actuale în stomatologia estetică restaura- tivă? În ce direcție se dezvoltă stomatologia estetică? Stomatologia estetică, în sine, nu înseamnă nimic; ea depinde de biologie, funcție și mecanică. Stomatologia este- tică este cireașa de pe tort pentru cei care urmează conceptele biomimetice în stomatologia restaurativă. Mai presus de toate, așa cum este descris de către Rev. W. John Murray în cartea sa The Realm of Reality „estetica în sine nu este nimic mai mult decât un simbol frumos al spiritualității, iar fără spiri- tualitate estetica este ca o umbră fără substanță”.1 Îmi place să le reamintesc pacienți- lor mei că ei pot avea întotdeauna fru- musețea inetrioară, frumusețea inimii, care depășește estetica fizică. Acestea fiind spuse, dacă ne uităm la întrebarea ta dintr-o perspectivă mult mai tehnică, răspunsul se află în abordarea bio- mimetică a științelor restaurative care depinde de abordările stomatologiei adezive și minim invazive – no-post no-crown. Stomatologia restaurativă este foarte probabil să evolueze într-un mod similar cu progresele tehnologice, în ge- neral. Dacă aveți un smartphone, atunci știți ce vreau să spun. CAD/CAM și teh- nologia va fi utilizată tot mai mult și sper ca aceasta să reprezinte un instru- ment suplimentar în arsenalul nostru te- rapeutic și nu o scuză pentru a trata mai mulți pacienți. Eu cred că nu vom mai folosi pivo- ții, coroanele și aliaje metalice și nu se va mai realiza endodonția intenționată în cele din urmă – acest lucru s-a întâm- plat deja în cazul multora dintre noi, cei care cred în abordarea biomimetică. Speranța mea este că tehnologia va face tratamentul mai accesibil pentru mai mulți pacienți, nevoia de a realiza un tratament de canal radicular și o alungire de coroană fiind scăzută. Observ o creștere a diagnosticului pro- blemelor legate de dietă și un diagnos- tic diferențial îmbunătățit a leziunilor datorate uzurii și eroziunii. Astfel de cazuri ne vor forța să depunem eforturi pentru a găsi soluția care va conserva cât mai mult posibil din dinte (păstrează pulpa vie folosind o preparație non- retentivă), aceasta fiind stomatologia restaurativă no-post no-crown. În con- cluzie, aș spune pentru viitor că mai puțin înseamnă mai mult (minim inva- ziv). Vom învăța să gândim diferit, să gândim biomimetic, să gândim adeziv. Din punct de vedere tehnic, o ade- ziune bună implică anumite reguli car- dinale: o izolare bună (foarte important; în mod ideal folosind o digă din cau- ciuc) și cunoașterea materialelor, pro- duselor și procedurilor. O listă de verifi- care este cel mai bun ajutor – acest lucru este similar cu situația piloților care par- curg lista de verificare înainte de a zbura cu avionul! Stomatologii au nevoie de infor- mații complete, imparțiale din literatură înainte de a alege produsele. Fabricanții nu vând întotdeauna cele mai bune pro- duse, ci mai degrabă pe cele mai conve- nabile. Multe din produsele noi de as- tăzi au apărut ca răspuns la presiunea pieței; de exemplu, o companie începe o nouă tendință și apoi toate celelalte companii o urmează cu produse concu- rente, chiar dacă această tendință nu are cea mai bună performanță. Este o ches- tiune de afaceri. Se întâmplă foarte des. Aș spune că medicii stomatologi trebuie să urmeze cursuri de instruire și să câștige cât mai multă experiență posibil, pentru că știm că factorul repre- zentat de operator este chiar mai impor- tant decât alegerea produselor și tehni- cilor. Acesta este motivul pentru care eu, ca și profesor, doresc ca elevii mei să aibă cât mai multă experiență posibil cu materialele și tehnicile care vor re- prezenta pâinea lor de zi cu zi atunci când deschid un cabinet. Este posibilă reproducerea rigidită- ții inițiale a unui dinte? Cum poate fi re- alizat acest lucru? Desigur! Multe studii de cercetare, datând chiar de la începu- tul anilor 1980 au demonstrat că forțele adezive obținute numai pe smalț pot re- stabili rigiditatea inițială a unui dinte. Diferite grade de rezistență sunt obți- nute cu o combinație de adezivi dentari, rășini compozite și ceramici care simu- lează dentina și, respectiv, smalțul. Unul dintre obiectivele cursurilor dvs. este de a explica o nouă abordare biomimetică în stomatologia restau- rativă. Ce este acest concept? Eu pot răspunde în două cuvinte: mimând natura. Așa cum am spus mai devreme, aceasta implică, în primul rând, respectarea parametrilor biolo- gici, cum ar fi vitalitatea pulpei – odată pierdută, pulpa nu își va reveni și știm că un dinte non-vital are un prognostic prost – apoi mai este simularea funcției mecanice, așa cum a creat-o natura. Acest lucru va forma, în cele din urmă, un ansamblu estetic și plăcut împreună cu dintele datorită materialelor dentare care sunt capabile să simuleze proprie- tățile mecanice ale dentinei și smalțului și care, de asemenea, sunt disponibile în culorile dinților. Aceasta este diferența fundamen- tală dintre o obturație (restaurații vechi din aliaj) care doar umple o cavitate ca un obturator și una care reabilitează bi- omecanica dintelui. Cercetarea biomimetică schimbă stomatologia folosind materiale siner- gice aparent slabe pentru a simula smal- țul și dentina. La urma urmei, smalțul este extrem de fragil (mai fragil decât o sticlă) și dentina nu este deloc rezistentă la uzură, dar împreună (lipite adeziv), acestea pot duce la obținerea unui dinte care poate rezista tensiunilor și care funcționează o viață întreagă. Cum să explici acest lucru? Aceasta este si- nergia! Ceea ce eu numesc „trinitate dentară” (smalț, dentină și joncțiunea smalț-dentină) ar trebui să fie modelul și astăzi ne putem apropia în mod realistic de acest model prin utilizarea structu- rată a porțelanului/ceramicii, compozi- telor rășinice și agenților de adeziune la smalț și dentină. Stomatologia adezivă este piatra de temelie a acestui proces. Chiar și dinții tratați endodontic pot be- neficia de această abordare, deoarece smalțul și dentina rămase pot fi con- servate. Stomatologia adezivă din ziua de astăzi este capabilă să creeze o continu- itate între ceramică/polimer și dinte și, mai presus de toate, ne permite să păs- trăm o mare parte din structura intactă a dintelui (adeziunea înlocuiește retenția și forma de rezistență). Ar fi o prostie să ignorăm tehnicile de adeziune existente în ziua de astăzi și să îndepărtăm smal- țul și dentina ce sunt atât de prețioase. În concluzie, nu este vorba de estetică, ci de stomatologia ce conservă dinții. Cred că cercetarea în domeniul bio- mimeticii ne va permite să dezvoltăm soluții mai bune pentru înlocuirea dinți- lor. În prezent, implanturile dentare nu sunt biomimetice per se datorită lipsei ligamentului parodontal, rigidității ex- treme, etc (acestea sunt doar indirect bio- mimetice deoarece nu necesită modifi- carea dinților adicacenți). Căutăm mo- dalități de a-i face mai biomimetici prin utilizarea unor materiale care sunt mai flexibile2 și chiar a unor tehnici adezive – lipirea la bontul protetic poate fi foarte utilă.3 Care este opinia dumneavoastră cu privire la rolul tehnicilor CAD/CAM în stomatologia estetică restaurativă modernă? Reprezintă viitorul sau este doar o tendință temporară? Este o tendință în creștere și CAD/ CAM va crește nu numai ca instrument de restaurare, dar și ca instrument de di- agnostic prin includerea unor diverse module, cum ar fi monitorizarea uzurii/ eroziunii, detectarea cariilor, etc. Eu cred cu tărie în CAD/CAM, dar numai ca instrument, nu ca filozofie de lucru. Aceasta înseamnă că operatorul încă trebuie să aibă propriile sale valori, stra- tegii de planificare a tratamentului, etc, care sunt total independente de instru- mentele folosite pentru a atinge obiecti- vul tratamentului. Ați predat peste tot în lume. Ce cre- deți că ar trebui să implice în ziua de azi educația dentară? Care ar trebui să fie obiectivul principal? Eu cred că un educator eficace ar trebui să fie plin de pasiune, să aibă multe cunoștințe și el trebuie să îi infec- teze și pe alții cu pasiune și informații. Predarea trebuie să se bazeze nu numai pe știință, dar și pe bunul simț și pe experiență. Educatorul nu trebuie să ascundă nimic, nici măcar eșecurile sale. Când ascultă un astfel de profesor, stomatologii participanți la curs ar tre- bui să se simtă împuterniciți cu noi abi- lități de a oferi pacienților lor tratamente durabile care sunt mai bine adaptate și mai conservative. În mod ideal, un ast- fel de profesor ar trebui să fie un model și în viața lui/ei personală. Aceasta este diferența dintre a avea succes și a fi o persoană de succes. Nu spun că eu sunt un om de succes, dar mă străduiesc să devin. Albert Einstein a spus odată, „Vreau să ştiu cum gândeşte Dumnezeu, restul sunt detalii fără importanţă”. Obiectivul principal al educației dentare ar trebui să fie stabilirea unor va- lori de bază puternice, valori care nu vor îmbătrâni, care vor fi atemporale. Știm că peste zece ani, cele mai multe dintre materialele și uneltele pe care le folosim astăzi vor fi înlocuite cu altele noi. Așa că îi întreb mereu pe colegii mei, „Ce ați dori să vă reamintiți atunci când sunteți la pensie?”. De obicei, această întrebare atrage o reflecție profundă cu privire la valorile unei persoane. Un respect profund pentru creația lui Dumnezeu, inclusiv dinții și încerca- rea de a-i imita – aceasta este valoarea la care aspir. Notă editorială: O listă completă a lucrărilor de referință este disponi- bilă la editură. Fig. 1: Restaurări parțiale lipite adeziv pe dinți 13—23 (porțelan confecționat de Michel Magne, Oral Design Beverly Hills, pe dinții 12—22). (Imagine pusă la dispoziție prin amabilitatea European Journal of Esthetic Dentistry). — Fig. 2: Restaurări parțiale lipite adeziv pe dinți (porțelan confecționat de Michel Magne, Oral Design Beverly Hills, pe dinții 12—22), în alb și negru. (Imagine pusă la dispoziție prin amabilitatea European Journal of Esthetic Dentistry.) dr. Pascal Magne „Stomatologia estetică în sine nu înseamnă nimic” Un interviu cu dr. Pascal Magne, Statele Unite ale Americii 21