Dental Tribune Romanian Edition No.3, 2016

06 Dental Tribune Romanian Edition | 3/2016 TRENDS & APPLICATIONS Introducere: Analiza zâmbetului și proiectarea estetică a acestuia Estetica dentară și facială poate ﬁ deﬁnită în trei moduri. În mod tradițional, estetica den- tară și facială au fost deﬁnite în func- ție de micro- și macro-elemente. Ma- cro-estetica se referă la interrelațiile dintre față, buze, gingie și dinți și la percepția acestor relații ca ﬁind plă- cute. Micro-estetica se referă la as- pectul estetic al unui dinte individual și percepția privind culoarea și forma acestuia. Din punct de vedere istoric, con- ceptele acceptate de design al zâm- betului și parametrii acestuia au ajutat la elaborarea tratamentelor estetice. Aceste măsurători speciﬁce ale formei, culorii și elementelor dentare/estetice sunt utile pentru transferul informațiilor de design al zâmbetului între dentist, ceramist și pacient. Estetica în stomatolo- gie poate cuprinde o arie largă- cunoscută sub denumirea de zonă estetică.1 Rufenacht a delimitat analiza zâmbetului în estetică facială, estetică dentofacială și estetică dentară, care cuprinde macro- și micro-elementele, descrise mai sus.2 O clasiﬁcare supli- mentară identiﬁcă cinci niveluri ale esteticii: facial, orofacial, oral, dento- gingival și dentare (Tabelul 1).1, 3 Începerea analizei zâmbetului: Evaluarea esteticii faciale și orofaciale Procesul de analiză/proiectare a zâmbetului începe la nivel macro, examinând mai întâi fața pacientului, mergând apoi la evaluarea dinților in- dividuali și, în cele din urmă, trecând la selecția materialelor. Realizarea a numeroase fotograﬁi (de exemplu, în plan facial și sagital) facilitează această analiză. La nivel macro, elementele faci- ale sunt evaluate în ceea ce privește forma și echilibrul, punând accent pe modul în care acestea pot ﬁ afectate prin tratmentul dentar.3,4 În timpul macro-analizei este examinat echilibrul dintre treimile faciale (Fig. 1). Dacă apare un dezechilibru în oricare dintre aceste zone, aspec- tul feței și/sau zâmbetului va ﬁ in- estetic. Aceste evaluări ajută la determi- narea amplorii și tipului de tratament necesar pentru a realiza modiﬁcările estetice dorite. În funcție de comple- xitatea și unicitatea unui anumit caz, poate ﬁ luat în considerare și tra- tamentul ortodontic dacă realizarea numai a tratamentului restaurativ nu ar duce la rezultatele dorite (Fig. 2), cum ar ﬁ, de exemplu, înălțimea faci- ală problematică în care treimea infe- rioară este afectată. În alte cazuri-dar nu în toate-tratamentul restaurativ ar putea modiﬁca dimensiunea verticală a ocluziei pentru a deschide mușcă- tura și pentru a îmbunătăți aspectul estetic atunci când un pacient prezintă treimi faciale egale (Fig. 3). Evaluarea esteticii orale Relația dento-labio-gingivală, care este considerată estetică orală, re- prezintă punctul de începere a pla- niﬁcării tratamentului. Acest proces începe prin stabilirea poziției ideale a marginii incizale a dinților maxilari (Fig. 4). Acest lucru se realizează prin înțelegerea poziției marginii incizale în raport cu mai multe repere. Pot ﬁ folosite următoarele întrebări pentru a determina poziția ideală a marginii incizale: • Unde trebuie plasate marginile inci- zale ale dinților maxilari? • Care este imaginea adecvată a dinte- lui atât din punct de vedere static, cât și dinamic? • Care este relația intra- și inter-den- tară corectă (de exemplu, lungimea și mărimea dinților, forma arcului)? Analiza zâmbetului și tehnica de proiectare a zâmbetului realizată în Photoshop De Prof. Edward A. McLaren & Lee Culp, Statele Unite ale Americii 1 Fig.1: Trei imagini modiﬁcate ale aceluiași pacient permit analiza a ceea ce poate ﬁ realizat pentru a mări estetica feței și zâmbetului. — Fig.2: Imaginile sagitale demonstrează cel mai bine ce tip de specialiști ar trebui implicați în tratament pentru a obține cel mai bun rezultat estetic, indiferent că aceștia sunt medici ortodonți sau de chirurgie maxilo-facială. — Fig. 3: Trasarea unei linii de-a lungul gabelei, pogonionului și subnazal permite o evaluare rapidă a esteticii, fără a ﬁ nevoie de radiograﬁi pentru a determina alinierea elementelor faciale ideale. — Fig. 4: Evaluarea poziției marginii incizale maxilare este punctul de plecare pentru obține- rea esteticii orale. — Fig. 5: Conform regulii 4.2.2, zâmbetul acestui pacient este deﬁcient în elemente estetice, ﬁind vizibil 1 mm din dinte în poziția de repaus (stânga), având un minus de 3 mm de vizibilitate a gingiei și 4 mm de spațiu între marginea incizală și buza inferioară (dreapta). 2 3 4 5 Estetica facială Forma facială și echilibrul general Estetica orofacială Relația maxilomandibulară în raport cu fața și relația liniei mediane în raport cu fața, cu referire la dinți, gură și gingie Estetica orală Labial, dentar, gingival; relațiile buzelor în raport cu arcadele, gingia și dinții Estetica dento-gingivală Relația gingiei în raport cu toți dinții și cu dinții individuali Estetica dentară Macro- și micro-estetica, ambele inter- și intra-dentare Tabelul I: Componentele analizei zâmbetului și designului estetic. 6 7 8 9 10 11 12 13 Fig. 6: Simetria gingivală în raport cu incisivii centrali, incisivii laterali și caninii este esențială pentru estetică. Estetica optimă este atinsă atunci când linia gingivală este relativ orizontală și simetrică pe ambele părți ale liniei mediane în raport cu incisivii centrali și laterali. — Fig. 7: Forma estetică ideală de la scobitura gingivală (gingival scallop) până la vârful papilei este 4—5 mm. — Figs. 8–10: Raporturile acceptabile lățime-lungime se încadrează între 70 % și 85 %, cu intervalul ideal cuprins între 80 % și 85 %. — Fig. 11: Un punct de pornire acceptabil pentru un zâmbet estetic în cazul incisivior centrali este o lungime de 11 mm, cu incisivii laterali cu 1—2 mm mai scurți decât incisivii centrali și caninii 0.5—1 mm mai scurți decât incisivii centrali. — Fig. 12: Caninii și alți dinți situați distal sunt percepuți vizual ca ocupând mai puțin spațiu în cadrul zâmbetului estetic. — Fig.13: O regulă generală pentru obținerea unui design proporțional al zâmbetului este faptul că incisivii laterali ar trebui reprezinte cam două treimi din incisivii centrali și caninii cam patru cincimi din incisivii laterali. 345 6789 10111213

Dental Tribune Romanian Edition No.3, 2016

Prezentare de ansamblu